Lacurile artificiale de tip iaz
Zona Tăşnadului este renumită şi pentru lacurile artificiale de tip iaz, formate în condiţii dintre cele mai diverse, de la debuşarea stratului freatic apropiat de suprafaţa în cuvetele morfologice naturale de tip bazin închis, până la acumulările hidrologice din foste balastiere sau excavaţii.
Ele sunt dispersate în arealul mai multor comune învecinate, care sporesc gradul de atractivitate locală şi nuanţează formele de turism: turism de agrement piscicol şi cinegetic (ornitofaună acvatică), sporturi nautice.
În partea de sud-vest a oraşului Tăşnad, pe Valea Santăului (Cehalului) au fost construite două lacuri pentru regularizarea debitelor provenite din viituri, realizate în anii 1968-1969. Suprafaţa deţinută de acumulările lacustre însumează aproximativ 18.000 m2 (9.515 m2 - lacul din amonte şi 8.419 m2 - lacul din aval), iar barajele au o înălţime de 12 m şi respectiv 3,8 m.
Popularea acestora cu specii de peşti, existenţa ornitofaunei acvatice şi amenajarea pentru agrement constituie premise favorabile de diversificare a ofertei turistice locale (turism nautic, turism piscicol, turism cinegetic, ş.a.).
Natura locurilor din vecinătatea imediată a iazurilor este pitorească, ea pune în prim-planul percepţiei turistice vegetaţia acvatică întâlnită de-a lungul malurilor, ce se dezvoltă sub forma unei asociaţii palustre bistratificate:
- un strat cu o înălţime medie de 1,5 - 2,0 m unde predomină stuful (Phragmites australis), papura (Typha latifolia), rogozul (Carex pseudocyperus);
- un strat bazal cu o înălţime de 40 - 50 cm compus din specii higrofile şi hidrofile: Oenanthe aquatica, Lysimachia vulgaris, Lycopus europaeus, Poa trivialis, Juncus effusus.
Se remarcă valoarea biotopului lacustru, printr-o diversificată faună piscicolă (ihtiofaună): crap (Cyprinus carpio), clean (Leuciscus cephalus), scobar (Chondrostoma nasus), caras (Carassius auratus gibelio), iar dintre speciile faunistice care trăiesc în preajma lacurilor, de interes turistic sunt: raţa sălbatică (Anas platgrincos), sitarul de mal (Limosa limosa), lăcarul de pipirig (Acrocephalus paludicola), bizamul (Ondatra zibethicus) sau vidra (Lutra lutra), ş.a.
