Circuitul cultural : Tăşnad
Tăşnad
Oraş cu numeroase obiective de atractivitate turistică prin prisma semnificaţiei culturale. Aici fiinţează Muzeului Orăşenesc, inaugurat în anul 1978, deţine o bogată colecţie etnografică şi arheologică, Casa de Cultură, în clădirea unui cazino construit în anul 1909, Biserica Reformată, construită în anul 1476 în stil gotic, Catedrala Ortodoxă, construită în anul 1893 pe locul unei biserici mai vechi, este pictată în stil neobizantin, Biserica Greco-Catolică, Monumentul eroilor din războiul antifascist, operă a sculptorului Samuel Keresztesi, ridicat în anul 1959; busturile personalităţilor locale: Grigore Maior (1715 - 1785), cărturar român a cărei activitate s-a derulat în scopul propăşirii românilor din zonă şi din Transilvania; mai sunt prezente busturile unor personalităţi precum Noti Karoly, Keresztesi Samuel şi Coriolan Ster - Sărăuad (biserica Sf. Grigore Teologul, 1777, ridicată prin grija episcopului de Transilvania, Grigore Maior) - Supuru de Sus (Muzeul sătesc)- Supuru de Jos - Corund (Biserica din lemn, având hramul "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril", construită în anul 1723)- Bogdand (Muzeul Etnografic Maghiar, unde sunt adunate numeroase obiecte care reflectă specificul etno-cultural al populaţiei maghiare din zonă; la sfârşitul lunii august, în fiecare an se organizează aici Festivalul folcloric al naţionalităţilor) - Acâş (Biserica Reformată, cu elemente de arhitectură în stil Gotic, datează din secolul XIII şi este construită din cărămidă smălţuită) - Beltiug (Biserica romano-catolică construită în stil gotic, în anul 1482, reconstruită după un incendiu din 1862, monumentele arhitecturale din lemn - Biserica de la Bolda, datând din secolul XVIII, Biserica cu hramul "Intrarea Maicii Domnului în Biserică" de la Stâna, datând din secolul XVIII şi Biserica cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, de la Soconzel ,datând din secolul XVIII,) - Ardud (ruinele cetăţii, sec XV aparţinând voievodului român Bartolomeu Dragfi, rudă a lui Ştefan cel Mare; pe locul acesteia s-a construit în anul 1630 un castel de către Alexandru Karoly). Aşezarea este atestată documentar în anul 1216, ca fiind una din cele mai importante aşezări, având o cetate înainte de marea invazie a tătarilor. În jurul anului 1481, Bartolomeu Dragfi începe construirea unei cetăţi de piatră pe locul fostei cetăţi.
După Reforma religioasă din secolul XVI, Ardudul, sub protecţia comisului Gáspár Dragfi, unul din primii nobili care au îmbrăţişat noua confesiune, localitatea a devenit un important centru al protestantismului din Transilvania şi Ungaria, fapt dovedit de organizarea primelor două sinoade ale protestanţilor, în anii 1545 şi 1555, precum şi de existenţa unei şcoli care pregătea preoţi reformaţi. După intrarea localităţii în posesia familiei Károly, în jurul anului 1726 baronul Károly Sándor colonizează aici şvabi, astfel că structura confesională se schimbă, ponderea cea mai mare având-o catolicii. În paralel, începând cu anul 1730, baronul Károly construieşte pe locul vechii cetăţi un castel-cetate, având un plan patrulater, cu colturile dominate de turnuri. Tot în Ardud, un element arhitectonic particular este reprezentat de Biserica catolică, construită în anul 1482 în stil renascentist, estompate însă ca urmare a numeroaselor modificări, în condiţiile în care aceasta a aparţinut din 1545 luteranilor, iar din anul 1763 revine definitiv catolicilor. Traseul ajunge la Carei, oraş cu o istorie îndelungată. Acesta a fost menţionat documentar pentru prima dată în anul 1320 sub numele de Villa Karul, pentru ca începând cu anul 1428 să fie regăsit sub denumirea de Carii Mari. Dezvoltarea sa în Evul mediu a fost susţinută de funcţia de reşedinţă a comitatului şi chiar a judeţului Satu Mare, până în anul 1924. la fel ca şi în cazul altor localităţi aflate sub guvernarea familiei Károly, se manifestă tendinţa de dominaţie a componentei catolice (de unde şi sprijinul autorităţilor austriece), fapt concretizat inclusiv în colonizarea unor importante grupuri de şvabi (originari din Scwarzwald şi Würtenberg), a căror influenţă s-a manifestat atât în domeniul cultural dar şi în cel economic, cu apariţia unui cartier nou al oraşului (cartierul meseriaşilor) şi propăşirea economică a acestuia. În oraş se află o serie de obiective de interes turistic, după cum urmează: Liceul Piarist (în prezent Liceul Agroindustrial nr. 1), înfiinţat în anul 1727, având ca limbă de predare latina şi găzduind în sălile sale generaţii de elevi dintre care se remarcă poetul Ady Endre, pictorul Aurel Popp şi omul politic Simion Bărnuţiu; Castelul din parcul central al oraşului, castel construit în anul 1482 şi a suferit transformări succesive, cea mai importantă fiind în anul 1894, când I se asociază stilul romanic, păstrat până în prezent, când castelul adăposteşte Muzeul Orăşenesc Carei, cu secţiile de arheologie şi ştiinţele naturii; Parcul Dendrologic, amenajat în jurul Castelului reprezintă una din cele mai importante rezervaţii floristice din judeţ, pe suprafaţa sa de peste 10 ha, regăsindu-se peste 260 de specii exotice şi indigene; Biserica romano-catolică "Sfântul Iosif de Calasanz", reprezintă unul dintre cele mai frumoase monumente de arhitectură barocă din oraş, a fost construită între anii 1769 şi 1779; Se adaugă două biserici construite sub influenţa stilului baroc: Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril şi Biserica Ruteană; Monumentul ostaşului român, operă a sculptorului Vida Géza a fost realizat în anul 1964, la aniversarea a 20 de ani de la eliberarea oraşului de sub stăpânirea armatelor hitleriste (25 octombrie, 1944); monumentul este compus dintr-un obelisc piramidal înalt de 15 m şi un grup sculptural realizat din piatră masivă, având simbolizate scene din lupta şi munca poporului român, flancat cu două portrete efigii - soldatul român şi ţăranul român. În seria obiectivelor turistice din oraş se mai regăsesc Sinagoga Neolog, având amplasat în faţă un monument în amintirea familiilor evreieşti deportate în lagărele de la Auschwitz.
În imediata apropiere a oraşului Carei se află satul Căpleni (~5 km), pe teritoriul căruia se află trei monumente arhitecturale: Biserica romano-catolică (construită în stil romanic, în prima jumătate a secolului XIX), mănăstirea franciscanilor (prima jumătate a secolului XIX) şi cripta familiei Karoly, construită sub formă de cruce greacă, împărţită în trei părţi şi având un sanctuar de factură gotică. Traseul continuă spre localitatea Petreşti, pentru care se reţine un trecut istoric ale cărei începuturi au fost atestate documentar pe la 1316 şi care a fost colonizată în anul 1740 cu populaţie germanică. Aici se remarcă prezenţa unei frumoase biserici romano-catolice, construită în anul 1786 şi Muzeul Etnografic Şvăbesc, înfiinţa în anul 1993. acesta a fost amenajat într-o gospodărie tipică pentru arhitectura tradiţională şvăbească datând de la 1881. un element inedit de factură etno-culturală este prezent în localitatea Scărişoara Nouă, un sat întemeiat după Primul Război Mondial de către locuitori veniţi din Munţii Apuseni, ai căror urmaşi au amenajat aici un Muzeu al Moţilor, în care poate fi admirată o bogată colecţie etnografică de obiecte provenite din zona de obârşie a acestor locuitori, ce cuprinde numeroase „crânguri" din cei mai populaţi munţi ai noştri. În apropiere se situează Mănăstirea "Sfântul Ioan Botezătorul", ctitorită în anul 1989.
Traseul continuă spre localitatea Sanislău, unde fiinţează o şcoală înfiinţată încă din anul 1757 şi unde, în anul 1910 era menţionată o bibliotecă care avea în colecţie lucrări importante precum "Istoria pentru începutul românilor în Dacia", scrisă de Petru Maior şi donată acestei biblioteci de către cărturarul orădean Iosif Vulcan; biserica cu hramul "Sfiinţii Arhangheli Mihail şi Gavril", prezentă în localitate a fost ctitorită la iniţiativa preotului Alexa Pop, în anul 1910 - Mănăstirea Scărişoara Nouă (înfiinţată în anul 1991, de către comunitatea de moţi stabiliţi în satul Scărişoara Nouă în urma reformei agrare din anul 1924. Mănăstirea cuprinde biserica în stil bizantin, chilii, anexe gospodăreşti, turnul - clopotniţă şi chilii pentru pelerini) - Tăşnad;
Timp de parcurgere: 1 zi;
Mijloc de transport: microbuz, autocar;
