Istoric staţiune
Staţiunea turistică Tăşnad este localizată în partea de nord - vest a României, în compartimentul sudic al judeţului Satu Mare, la intersecţia paralelei de 47°46'38'' latitudine nordică, cu meridianul de 22°58'20'' longitudine estică. Altitudinea la care se află localitatea Tăşnad este cuprinsă între 134 m (satul Valea Morii) şi 229 m (vârful colinei pe care este amplasată o parte din intravilanul oraşului). Staţiunea balneoclimaterică este situată în zona de contact dintre Câmpia Pirului şi Câmpia Săcăşeni cu Dealurile Viişoarei (Colinele Toglaciului), la 160 m altitudine, pe valea râului Cehal.
În apropierea oraşului Tăşnad în interiorul izocronei de o oră (până la 75 km distanţă) se află poziţionate mai multe centre urbane cu influenţă locală sau regională: Carei (24,5 km), Marghita (25,3 km), Şimleu Silvaniei (36,8 km), Ardud (37,3 km), Valea lui Mihai (41,0 km), Satu Mare (45,8 km), Săcueni (46,2 km), Cehu Silvaniei (58,4 km), Zalău (58,2 km), iar de două ore (până la 150 km distanţă): Cluj Napoca (141,8 km), Baia Mare (127,3 km), Oradea (123,4 km), Debreţin - Ungaria (98,3 km), Nyiregyhaza - Ungaria (119,1 km), Berehove - Ucraina (137,4 km).
În cadrul unităţii administrativ-teritoriale, centrul polarizator - Tăşnad, deţine o poziţie relativ centrală. Principalele axe de comunicaţie prin care se realizează conexiunea spaţială cu localităţile învecinate sunt reprezentate de DN 1F (Zalău - Tăşnad - Carei), DJ 191C (Tăşnad - Marghita), DJ 108M, DJ 195D, DJ 109P, DJ 108L şi calea ferată Jibou - Sărmăşag - Tăşnad - Carei.
Tipul de climă în care se încadrează spaţiul analizat este cel temperat continental moderat de câmpie, cu influenţe vestice şi nordice, iar pe fâşia sudică şi sud-estică se resimt influenţele locale ale dealurilor, de obicei mai accentuate la gurile văilor. Temperatura medie anuală prezintă valori cuprinse între 9,1°C în sectorul sudic al regiunii (Dealurile Viişoarei) şi 10,0°C pe treptele de relief joase înscrise subunităţilor Câmpiei Crişurilor şi Câmpiei Someşului. Luna ianuarie este luna cu temperaturile medii cele mai scăzute (-1,9°C). Temperaturile medii lunare reduse sunt înregistrate şi în cursul lunilor februarie (-1,5°C) şi decembrie (0,6°C). Temperaturile medii cele mai mari sunt înregistrate în lunile iunie (20,2°C), iulie (22,7°C) şi august (24,9°C).
Spre deosebire de localitatea omonimă, cu o vechime milenară, Staţiunea turistică Tăşnad este de dată recentă, abia în anul 2000, prin Hotãrârea Guvernului nr. 417, oraşul Tăşnad fiind atestat şi confirmat ca Staţiune Turistică de Interes Local. Premisele acestui act datează însă din anul 1978 când, în urma unor prospecţiuni geologice intense efectuate în regiune, pentru descoperirea, între altele, a hidrocarburilor, sonda nr. 4.715 a interceptat, la adâncimea de 1.354 m, un acvifer termal extins, cu ape mineralizate, având temperaturi de peste 72°C şi mineralizare de aproape 9 mg/l.
In acelaşi an este conturată o „Zonă de Agrement", centrată în jurul unui Ştrand termal, localitatea înscriindu-se în categoria locaţiilor turistice specifice turismului de cură şi agrement balnear din partea vestică a ţării, alături de mult mai cunoscutele staţiuni Băile Felix şi 1 Mai, Tinca, Moneasa, Călacea, Lipova sau Buziaş. În jurul ştrandului a fost edificat un camping cu numeroase căsuţe, utilizate de primăvara până toamna de turiştii dornici de balneaţie. De asemenea, a apărut forma de cazare turistică în gospodăriile private, numeroşi locuitori ai oraşului punându-şi la dispoziţia vizitatorilor spaţiile de locuit excedentare.
Până în anul 1990, baza turistică a funcţionat ca locaţie a turismului de agrement estival, din mai până în octombrie, preponderent de week-end, valorificând într-o singură modalitate (înotul), apele termale ce alimentau ştrandul în cauză. Ulterior, spaţiul de agrement a fost lărgit prin construirea a încă două bazine, din care unul pentru copii, cu un volum cumulat de 1 400 m³ şi cu temperatura apei în jur de 40 °C. După anul 2005, investiţiile şi iniţiativele de construire a unor locaţii se amplifică apărând hotelurile, motelurile, şi un număr mare de pensiuni şi case private. Oferta de cazare pentru tineri, turişti cu posibilităţi materiale mai restrânse, dar cu cerinţe de confort modeste, s-a lărgit prin amenajarea unor campinguri cu căsuţe, respectiv a campingului cu corturi cu o capacitate de 320 locuri. În acest mod capacitatea totală de cazare în anul 2010 a ajuns la peste 1.260 locuri ceea ce susţine statutul de staţiune de interes local acordat.
